La 14 ianuarie 2024, conflictul din Gaza a ajuns la a 100-a zi, cu un bilanț de 24.447 de palestinieni și aproximativ 1.139 de israelieni morți din 7 octombrie 2023. Cu toate acestea, pe măsură ce se apropia această piatră de hotar, atenția globală s-a mutat la mai mult de 250 de mile distanță, în Yemen. La 12 ianuarie, forțele britanice și americane au efectuat 73 de lovituri aeriene asupra unor poziții asociate cu miliția rebelă Houthi din Yemen, soldate cu cel puțin cinci victime. Acest răspuns a fost determinat de intensificarea atacurilor Houthis din noiembrie, care au vizat nave din Marea Roșie ca represalii la invazia israeliană din Gaza. A doua zi, armata americană a efectuat o lovitură de mai mică amploare în apropierea aeroportului din Sana'a, un punct de lansare a proiectilelor houthi împotriva navelor comerciale, fără a se raporta răniți.

Aceste două atacuri au extins aria geografică a conflictului și au crescut numărul părților implicate, intensificând o situație deja instabilă. Această evoluție se aliniază cu povestea Houthis, poziționându-i pe aceștia ca provocatori ai Occidentului și susținători autentici ai cauzei palestiniene în lumea arabă. Întreruperea strategică a unei rute comerciale maritime globale vitale, care necesită ocolirea Africii de către nave, consolidează acest mesaj. În plus, situația este în avantajul Israelului, deoarece aliatul său principal, Statele Unite, este direct implicat în combaterea Houthis, un grup susținut de Iran - un adversar comun. Escaladarea din Marea Roșie a deturnat, de asemenea, atenția de la Gaza, ceea ce a dus la o scădere a intensității bombardamentelor Israelului în această regiune.

Nasruldeen Amer, purtătorul de cuvânt al Houthis, a transmis televiziunii Al Jazeera că atacul recent va determina un răspuns hotărât și eficient. Între timp, Hans Grundberg, trimisul special al ONU pentru Yemen, unde 80% din populație are nevoie de ajutor umanitar, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la situația regională din ce în ce mai precară. El a îndemnat toate părțile implicate să se abțină de la acțiuni care ar putea înrăutăți situația din Yemen, ar putea intensifica amenințările la adresa rutelor comerciale maritime sau ar putea spori și mai mult tensiunile regionale în această perioadă critică.

Contrar poziției houthi, Washingtonul își menține poziția de a evita o confruntare deschisă cu houthi, cu atât mai puțin cu Iranul. Kirsten Fontenrose, afiliată la grupul de reflecție Scowcroft Middle East Security Initiative, explică faptul că nici Teheranul nu are vreo motivație pentru a sublinia implicarea sa în conflict sau cu Houthis în prezent. Potrivit lui Fontenrose, Iranul își atinge obiectivele strategice fără o intervenție directă, după cum o demonstrează popularitatea globală în scădere a Statelor Unite și încetinirea impulsului de normalizare a relațiilor dintre Israel și noile țări arabe.

Potrivit lui Ignacio Álvarez-Ossorio, expert în Orientul Mijlociu și profesor de studii arabe și islamice la Universitatea Complutense din Madrid, Israelul este perceput ca fiind cel care a atras SUA în conflict. Álvarez-Ossorio sugerează că Israelul a realizat acest lucru prin inițierea de atacuri asupra Gărzii Revoluționare Iraniene din Siria și prin vizarea Hamas și Hezbollah în Liban, cu scopul de a "deschide un nou front".

Atacurile Houthi au început în noiembrie, grupul rebelilor concentrându-se teoretic asupra navelor comerciale deținute de Israel sau sub pavilion israelian, precum și asupra navelor destinate Israelului sau care pleacă din Israel. Cu toate acestea, în practică, ei nu numai că au atacat din greșeală nave care nu au legătură cu acestea, dar s-au implicat și în conflicte cu alte nave. În consecință, marile companii de transport maritim evită acum trecerea prin Marea Roșie. În ultimele două luni ale anului 2023, numărul zilnic de containere care traversează Marea Roșie s-a prăbușit cu 66%, de la 500.000 la 200.000, reprezentând 30% din traficul mondial de containere. Navele aleg acum să ocolească Africa prin Capul Noua Speranță, ceea ce a dus la o creștere de 170% a costurilor de transport maritim.

După săptămâni de escaladare a tensiunilor, 9 ianuarie a marcat un moment crucial, când mișcarea yemenită a lansat cel mai important atac de până acum. Consiliul de Securitate al ONU a reacționat prin adoptarea unei rezoluții de condamnare a asaltului houthi, în timp ce Casa Albă a îndemnat grupul rebel să înceteze acțiunile sale ostile. În primele ore ale zilei de 12 ianuarie, forțele americane și britanice au vizat sisteme de supraveghere antiaeriană, radare și arsenale care conțineau drone, rachete de croazieră și rachete balistice în diferite locații din Yemen aflate sub controlul rebelilor Houthi.

Gerald M. Feierstein, fost diplomat american și expert în Orientul Mijlociu la centrul de reflecție Middle East Institute, este de acord cu opinia potrivit căreia încercarea Houthis de a se implica în conflictul din Gaza are ca scop consolidarea bazei de sprijin și consolidarea poziției lor în cadrul "axei rezistenței", un grup care include Hezbollah și Hamas. Houthis au câștigat sprijin, chiar și din partea detractorilor lor, mai ales că guvernul Yemenului, recunoscut la nivel internațional, adversarul lor, se concentrează mai mult pe atacurile maritime din Marea Roșie decât pe victimele civile din Gaza. La 12 ianuarie, sute de mii de oameni din capitala Sanaa, controlată de houthi, au manifestat împotriva atacurilor aeriene americane și britanice.

La 10 ianuarie, Centrul arab pentru cercetare și studii politice, cu sediul în Qatar, a publicat o analiză a opiniei publice arabe cu privire la războiul israelian din Gaza. Sondajul, realizat în 16 țări arabe, a arătat că 69% și-au exprimat solidaritatea cu palestinienii și sprijinul pentru Hamas. Alte 23% susțin exclusiv populația din Gaza, dar resping mișcarea islamistă responsabilă pentru atacul din octombrie asupra Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de victime. În schimb, 94% critică poziția Statelor Unite în această criză, acuzându-le că s-au opus prin veto unei încetări a focului și că oferă sprijin financiar și militar Israelului, 82% catalogând această poziție drept "foarte rea". În ceea ce privește Iranul, în ciuda rivalităților regionale și a diferențelor dintre axa sunnită și cea șiită, 37% favorizează poziția țării, în timp ce 48% se opun.

Intervenția armatei americane a stârnit îngrijorare în rândul altor națiuni din Orientul Mijlociu care găzduiesc miliții pro-iraniene cu o poziție ostilă față de Israel. Aceste națiuni se tem de potențiala extindere a conflictului la granițele lor. Președintele irakian Abdellatif Rashid a condamnat ferm orice eforturi de extindere a conflictului, subliniind impactul negativ pe care l-ar putea avea asupra tuturor. Ministerul Afacerilor Externe din Liban, unde în sudul țării au loc în mod regulat ciocniri între milițiile Hezbollah și armata israeliană, și-a exprimat îngrijorarea semnificativă cu privire la escaladarea și acțiunile militare din Marea Roșie, alături de atacurile aeriene pe teritoriul yemenit.

În Statele Unite, există o neliniște tot mai mare cu privire la posibilitatea intensificării conflictului. Reprezentanta Elissa Slotkin, o democrată din Michigan, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea regională într-o postare pe X, fostul Twitter. Ea a evidențiat faptul că Iranul se folosește de grupuri precum Houthis pentru a duce lupte, pentru a menține o negare plauzibilă și pentru a evita conflictele directe cu SUA sau cu alte țări. Slotkin a subliniat necesitatea ca acest lucru să înceteze, exprimându-și speranța că mesajul a fost primit.

Vă rugăm să ne urmăriți și să ne dați like: