O lovitură de stat militară a aruncat țara Gabon din Africa Centrală într-o stare de haos total. Un grup de ofițeri militari de rang înalt a preluat puterea în capitala Libreville pe 30 august, la câteva minute după anunțarea rezultatelor alegerilor prezidențiale. Acțiunea l-a înlăturat pe președintele Ali Bongo Ondimba, a cărui familie a deținut puterea asupra națiunii timp de aproape 56 de ani.

Ce s-a întâmplat?

Gabon s-a prezentat la urne pe 26 august, iar Bongo a fost reales pentru un al treilea mandat cu aproximativ două treimi din voturi. Liderii loviturii de stat, un grup de soldați revoltați, nu au fost de acord cu rezultatele oficiale și au apărut la televiziunea de stat anunțând anularea rezultatelor alegerilor. Potrivit acestora, acesta a fost primul pas făcut pentru "a pune capăt regimului actual". Opoziția a declarat, de asemenea, la 29 august, că candidatul său, Albert Ondo Ossa, a câștigat și că au existat fraude pe scară largă.

Liderii loviturii de stat și-au apărat gestul menționând că alegerile "nu au îndeplinit condițiile pentru un scrutin transparent, credibil și incluziv, atât de mult sperat de poporul gabonez".

Declarația ulterioară loviturii de stat

După acest anunț, sute de persoane au ieșit pe străzile din Libreville, sărbătorind și salutând lovitura de stat. Pe 30 august, au circulat pe internet înregistrări video cu sărbătorirea lor, în care cetățenii erau văzuți dansând și strigând "Eliberat!!!" în cartierul Nzeng Ayong din Libreville. Unele videoclipuri au arătat, de asemenea, soldați care îl purtau pe umeri pe liderul loviturii de stat, Brice Oligui Ngeuma, numindu-l "președinte".

Un motiv al acestei bucurii pot fi acuzațiile de fraudă electorală și corupție aduse lui Bongo încă de când a devenit președinte al Gabonului, în urmă cu peste 14 ani.

Viitorul Gabonului

În ceea ce privește ceea ce urmează, a avut loc o dizolvare a instituțiilor statului, care include "guvernul, Senatul, Adunarea Națională, Curtea Constituțională, Consiliul Economic, Social și de Mediu și Centrul Electoral din Gabon". Potrivit presei de stat, Bongo este în prezent plasat în arest la domiciliu, fiul său este în spatele gratiilor, toate frontierele, precum și birourile guvernamentale sunt aparent închise.

Multe rămân încă nedeterminate. În primul rând, se așteaptă ca armata să restabilească temporar Curtea Constituțională și, treptat, zborurile interne. Frontierele naționale vor rămâne, de asemenea, închise până la noi ordine. Posturile internaționale de radio și televiziune își vor relua treptat emisia, conform ordinelor lui Oligui.

Ordinele sale vin după ce a depus jurământul în calitate de președinte interimar la 4 septembrie și a promis "alegeri libere, transparente și credibile", al căror calendar nu a fost încă menționat. Cu toate acestea, obscuritățile privind viitorul apropiat al Gabonului continuă să existe, deoarece multe întrebări referitoare la conducerea țării, consecințele loviturii de stat pentru reputația globală a națiunii din Africa Centrală și relațiile diplomatice rămân fără răspuns.

Răspuns internațional

Între timp, mai mulți lideri mondiali au condamnat acțiunea personalului militar și, de asemenea, și-au avertizat proprii cetățeni blocați în Gabon să rămână vigilenți și să manifeste prudență. Printre aceștia se numără organizații și instituții precum Uniunea Africană (peste 55 de state membre), Comunitatea Economică a Statelor din Africa Centrală (ECCAS), Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și țări precum Statele Unite, Regatul Unit, Germania și Spania.

Împreună cu cea din Gabon, mai multe lovituri de stat au fost raportate în Africa numai în ultimii trei ani. Multe dintre aceste țări sunt cunoscute ca fiind foste colonii franceze ale continentului. Acestea includ Burkina Faso, Ciad, Guineea, Mali, Niger și Tunisia.