O lovitură de stat sau "lovitură de stat" este o răsturnare bruscă, ilegală și adesea violentă a unui guvern sau a unei autorități de conducere de către un grup de persoane, de obicei din cadrul armatei, guvernului sau altor instituții de stat ale aceleiași țări. Scopul unei lovituri de stat este de a înlocui guvernul existent cu o nouă conducere sau de a prelua controlul.
Încercările de lovitură de stat pot lua diverse forme, cum ar fi o lovitură de stat militară, în care forțele armate sau o facțiune din cadrul armatei încearcă să preia puterea, sau o lovitură de stat civilă, în care grupuri non-militare, politicieni sau funcționari încearcă să răstoarne guvernul. Loviturile de stat pot fi motivate de diverse motive, inclusiv interese politice, ideologice, economice sau personale.
O lovitură de stat reușită poate duce la perturbări politice și sociale semnificative, afectând stabilitatea și guvernanța țării afectate. Organizațiile internaționale și comunitatea mondială consideră adesea loviturile de stat drept încălcări ale principiilor democratice și pot impune sancțiuni sau își pot exprima dezaprobarea ca răspuns la astfel de acțiuni.
La 26 iulie 2023, în Niger a avut loc o lovitură de stat, iar președintele țării a fost reținut de o facțiune a gărzii prezidențiale. Generalul Abdourahamane Tchiani, comandant al gărzilor prezidențiale din 2011, s-a declarat șeful guvernului de tranziție și a anunțat formarea unei junte militare - Consiliul Național pentru Salvgardarea Patriei.
Aceasta a fost a cincea lovitură de stat militară de când țara și-a câștigat independența față de Franța în 1960 și a șaptea în Africa de Vest și Centrală din 2020, cele mai recente fiind în țările vecine Burkina Faso, Mali și Guineea.
Chiar dacă președintele Mohamed Bazoum a refuzat să demisioneze în timp ce era deținut la Palatul Prezidențial din Niamey (capitala Nigeriei), junta militară a suspendat constituția și a destituit regimul guvernamental existent.
În discursul de preluare a puterii de către colonelul-major Amadou Abdramane, acesta a menționat că "deteriorarea continuă a situației de securitate, proasta gestionare socială și economică" a guvernului au dus la lovitura de stat. Analiștii presupun, de asemenea, că creșterea costului vieții și percepția incompetenței și a corupției guvernului ar fi putut determina revolta.
Colonelul-maior Abdramane a anunțat, de asemenea, închiderea frontierelor terestre și aeriene ale țării. O stare de asediu la nivel național a fost impusă de la ora 22:00 până la ora 05:00, ora locală.
Ambasada SUA la Niamey și-a sfătuit cetățenii să evite călătoriile neesențiale și să evite deplasările pe Boulevard de la Republique în Niamey, până la noi ordine. De asemenea, a anunțat suspendarea tuturor zborurilor comerciale spre și dinspre Niamey cel puțin până la 5 august 2023. Alte misiuni diplomatice străine din Niger, inclusiv Marea Britanie, Franța și Țările de Jos, pentru a numi câteva, au emis, de asemenea, avertismente similare pentru cetățenii lor.
În ciuda interzicerii tuturor activităților politice, în Niamey, în apropierea Palatului Prezidențial, a Adunării Naționale și a altor orașe, cum ar fi Dosso, au fost raportate mitinguri pro-guvernamentale și pro-cucurești.
La 30 iulie, ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest) a impus restricții suplimentare și sancțiuni stricte, inclusiv o zonă de interdicție aeriană, închiderea frontierelor cu Niger, suspendarea tuturor tranzacțiilor comerciale și financiare între statele membre ale ECOWAS (Benin, Burkina Faso, Cabo Verde, Coasta de Fildeș, Gambia, Ghana, Guineea, Guineea-Bissau, Liberia, Mali, Nigeria, Senegal, Sierra Leone și Togo) și Niger și înghețarea activelor în băncile centrale regionale. ECOWAS a emis, de asemenea, un ultimatum pentru eliberarea și reintegrarea președintelui Bazoum în termen de o săptămână.
Ulterior, mii de nigerieni care susțineau lovitura de stat s-au adunat în fața Ambasadei Franței din Niamey și au vandalizat sediul acesteia. Personalul de securitate a recurs la lansarea de gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.
De asemenea, s-a raportat că colonelul maior Abdramane a interzis utilizarea rețelelor de socializare și, eventual, a altor servicii de telecomunicații.
La 1 august, liderii loviturii de stat au anunțat redeschiderea frontierelor terestre și aeriene cu Algeria, Burkina Faso, Mali, Libia și Ciad. Frontierele cu Benin și Nigeria rămân închise. De asemenea, orele de asediu au fost reduse la 0001-0500, ora locală. Ministerele de Externe ale SUA, Franței, Italiei, Spaniei și ale altor țări europene au început evacuarea cetățenilor și a personalului ambasadelor din țară, afectând serviciile consulare.
Pe fondul expirării termenului stabilit de ECOWAS pentru reinstalarea președintelui, la 6 august, liderii loviturii de stat au anunțat închiderea pe termen nelimitat a spațiului aerian al Nigerului, anticipând o intervenție militară internațională.
Din cauza închiderii spațiului aerian, mai multe companii aeriene europene se confruntă cu perturbări ca urmare a redirecționării și a creșterii duratei zborurilor. Conform FlightRadar24, zborurile către și de pe continentul african sunt anulate sau redirecționate către alte țări pentru a evita spațiul aerian al Nigerului. Air France a suspendat toate zborurile spre și dinspre Ouagadougou în Burkina Faso și Bamako în Mali până la 11 august. Este probabil ca durata zborurilor de pe aeroporturile centrale din zona subsahariană să fie mai lungă. Zborurile dintre Africa de Sud și Londra sunt, de asemenea, printre cele afectate.
Țări precum SUA, Regatul Unit, Franța, Țările de Jos, Irlanda, Australia, Noua Zeelandă, Canada și multe altele și-au actualizat avertismentele de călătorie pentru Niger la "Nu călătoriți" din cauza instabilității politice actuale și a tensiunilor diplomatice în creștere.
Începând cu 8 august, diplomații continuă să se angajeze în negocieri cu liderii loviturii de stat, însă rezultatul și următorii pași planificați rămân neclare și neverificate. Analiștii prevăd relații diplomatice tensionate cu Occidentul și, de asemenea, o posibilă creștere a violenței și a insurgenței, similar cu Burkina Faso și Mali. O închidere pe termen nelimitat a frontierei poate duce, de asemenea, la o penurie de resurse esențiale în Niger.