Cel de-al 49-lea summit G7 a avut o semnificație deosebită din mai multe motive. Tema reuniunii din acest an
a fost dezarmarea nucleară și neproliferarea, liderii G7 prezentându-se și
reafirmându-și angajamentul pentru o "lume fără arme nucleare".

Cu toate acestea, motivul care a ținut prima pagină a ziarelor a fost acela că, atunci când a fost anunțată locația summitului de trei zile, aceasta a fost locul primului atac nuclear din lume - Hiroshima. Numai acest lucru este un memento suficient de puternic al consecințelor unui război nuclear, având în vedere conflictul în curs dintre Rusia și Ucraina, care a intrat acum în cea de-a 508-a zi (1 an și 3 luni, din februarie 2022).

La summit au participat Fumio Kishida - prim-ministrul Japoniei; Giorgia Meloni - prim-ministrul Italiei; Justin Trudeau - prim-ministrul Canadei; Rishi Sunak - prim-ministrul Regatului Unit; Joseph R. Biden Jr - președintele Statelor Unite; Emmanuel Macron - președintele Franței; Olaf Scholz - cancelarul Germaniei; Charles Michel - președintele Consiliului European; și Ursula von der Leyen - președintele Comisiei Europene.

În ultima zi a summitului, Volodymyr Zelensky - președintele Ucrainei - a fost o prezență surpriză, dar foarte necesară. Prezența lui Zelensky a fost primită cu brațele deschise și a transmis un mesaj clar privind dorința membrilor G7 de a sprijini țările care fie sunt atacate, fie se confruntă cu o amenințare constantă, precum Ucraina. Aceasta este o evoluție cu adevărat importantă, având în vedere că SUA, NATO sau chiar Japonia, de altfel, nu au nicio alianță oficială cu națiunea est-europeană.

Deși au existat mai multe subiecte și probleme de discutat, de la cele economice la cele politice, dar
cele care au fost în centrul atenției au fost: invazia rusă din Ucraina și creșterea
în Marea Chinei de Sud, cu privire la Taiwanul autoguvernat, și recent
activități de interferență internă neacoperite în Europa și Asia.

Poziția față de conflictul dintre Rusia și Ucraina

Liderii au promis să rămână uniți împotriva războiului "ilegal, nejustificat și neprovocat" de agresiune împotriva Ucrainei. Într-o demonstrație de forță pentru națiunea est-europeană, într-o declarație comună, națiunile G7 au menținut o poziție fermă și s-au angajat să impună mai multe sancțiuni Rusiei. În declarație se arată că țările "impun sancțiuni și măsuri suplimentare pentru a crește costurile pentru Rusia și pentru cei care sprijină efortul său de război".

"De asemenea, ne bazăm pe succesul eforturilor noastre de a ne asigura că Rusia nu mai poate folosi disponibilitatea energiei ca armă împotriva noastră și împotriva lumii", se mai arată în declarație. Această decizie a fost luată nu numai în lumina acțiunilor sale în Ucraina, ci și având în vedere activitățile destabilizatoare ale Moscovei în alte țări, care variază de la atacuri cibernetice, probleme legate de drepturile omului și campanii de dezinformare.

Pe măsură ce summitul se apropia de final, prim-ministrul japonez Kishida, gazda G7, a subliniat că securitatea Europei și a regiunii Indo-Pacific este de fapt indivizibilă și a menționat, de asemenea, cu multă îngrijorare, că dacă nu se iau măsuri acum, atunci "Ucraina de astăzi ar putea fi Asia de Est mâine".

Opinie economică privind China și intensificarea activităților sale de militarizare

Națiunile au menționat "de-riscarea" relațiilor cu Beijingul. Cuvântul în sine, în sens pur economic, implică îndepărtarea întreprinderilor de regiunile care sunt considerate riscante în ceea ce privește profiturile care ar putea fi generate. Cu toate acestea, referindu-ne la China, de-risking-ul poate fi perceput și ca o măsură luată pentru a reduce dependența de Beijing, în principal pentru aprovizionarea cu materiale sau ca piață pentru produsele finite, astfel încât să se reducă riscurile potențiale pentru comerț și perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

În afară de această abordare economică, Beijingul a primit, de asemenea, o puternică respingere a poziției sale față de Rusia și a intențiilor sale față de Taiwan. Liderii G7 au publicat, de asemenea, un comunicat în care avertizează Beijingul împotriva intensificării "activităților de militarizare" în regiunea Indo-Pacific. Se crede că acesta este rezultatul discuțiilor care au avut loc pentru a evidenția principalele preocupări și consecințele viitoare ale militarizării crescute în estul și sudul Mării Chinei, precum și preocupările legate de drepturile omului în Xinjiang și Tibet.

Un alt factor care a contribuit la publicarea comunicatului menționat mai sus poate fi problema interferenței interne a mai multor națiuni europene și indo-pacifice. Acest lucru are în vedere înființarea de "secții de poliție de peste mări" chineze. După summit, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a numit, de asemenea, China drept "cea mai mare provocare la adresa securității și prosperității globale a epocii noastre".

Această reacție nu a fost luată foarte ușor de Beijing, care a lansat imediat acuzații la adresa națiunilor din G7 pentru că s-au reunit pentru a "defăima și ataca" China. Referindu-se la summit ca fiind unul "anti-China", Beijingul l-a convocat pe emisarul Japoniei și a mustrat Marea Britanie chiar a doua zi, într-un răspuns incendiar la declarațiile făcute la Hiroshima.

În concluzia summitului G7, deși a fost destul de clar că națiunile sunt unite în vederea contracarării mai multor probleme economice sau geopolitice, ceea ce rămâne de văzut este dacă unitatea lor va duce la găsirea unui echilibru între căutarea cooperării în problemele menționate mai sus și respingerea poziției asertive ilegale sau se va reduce pur și simplu la o discuție formală fără niciun plan de acțiune în vedere pentru perioada următoare.