
Tensiunile bilaterale dintre Serbia și Kosovo s-au amplificat ca urmare a unei serii de proteste ale etnicilor sârbi care trăiesc în nordul Kosovo. Tensiunile ar fi putut deschide un nou front și reaprinde conflictul din Balcani. Etnicii sârbi au blocat drumurile cu vehicule grele și camioane timp de zile întregi. Au fost raportate mai multe cazuri în care bande armate au tras asupra poliției și au folosit grenade pentru a ținti trupele în mai multe locuri. În ciuda eforturilor de dezescaladare pe teren și a eliminării blocajelor, imaginea de ansamblu a relațiilor Kosovo-Serbia sugerează că regiunea este fragilă din punct de vedere geopolitic.
Valuri de protest:
La 22 decembrie, sute de sârbi conduși de Partidul Lista Sârbă au manifestat la Rudare și au formulat trei cereri pentru a ieși din impas:
- eliberarea colegilor sârbi care au fost arestați,
- retragerea unităților speciale ale poliției din Kosovo
- retragerea listelor secrete pentru arestarea și uciderea sârbilor.
Ulterior, la 25 decembrie, o instanță a dispus arestarea sa la domiciliu până la 9 ianuarie, în loc de detenție. La 29 decembrie, președintele sârb a promis că toate barierele și blocajele rutiere vor fi înlăturate. Cu intervenția Kosovo Force (KFOR), care este o forță internațională de menținere a păcii condusă de NATO, ultima baricadă a fost demontată la 5 ianuarie 2023.
În noiembrie 2022, sârbii au manifestat nesupunere civilă în semn de protest față de politica guvernului privind plăcuțele de înmatriculare. Autoritățile din Kosovo doreau ca minoritatea etnică sârbă să renunțe la plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor emise de sârbi. În semn de protest, sute de sârbi care lucrau în diferite departamente guvernamentale, instanțe, legislativ și poliție au demisionat în masă. La 5 noiembrie, ministrul comunităților și întoarcerilor, Goran Rakic, și-a anunțat de asemenea demisia. Pristina a susținut că plăcuțele de înmatriculare emise de Serbia înainte de independență nu ar mai fi valabile.
Mai târziu în cursul lunii, tensiunile s-au diminuat datorită medierii comunității internaționale. Acest lucru a fost văzut ca o victorie de către etnicii sârbi, care aspiră, de asemenea, la o mai mare autonomie.
Relațiile tensionate
Există tensiuni între Belgrad și Pristina încă de când Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008. Kosovo este o națiune fără ieșire la mare, populată cu 1,8 milioane de oameni, dintre care 92% sunt de etnie albaneză, iar restul de 8% sunt sârbi.
Kosovo a fost recunoscut ca stat suveran independent și a primit statutul de membru în numeroase organisme internaționale. Dimpotrivă, Serbia identifică Kosovo ca parte a teritoriului său național, iar sârbii care locuiesc în nord rămân fideli Belgradului, respingând autoritatea Pristinei.
Aliații Serbiei, precum Rusia și China, nu recunosc Kosovo ca entitate independentă, iar aderarea sa la Organizația Națiunilor Unite a fost blocată.
Schimbarea actuală a peisajului securității europene aduce problema în prim-plan. Unii analiști din cercul strategic consideră că conflictul bilateral poate fi un potențial front anti-NATO pentru Rusia. Din 1999, când NATO a intervenit pentru a pune capăt războiului care a ucis peste 13.000 de oameni, aproximativ 4.000 de forțe NATO de menținere a păcii au rămas staționate în Kosovo.
O normalizare completă a relațiilor dintre cele două state este o cerință obligatorie pentru a deveni membru al blocului comunitar. Această realizare ar putea împinge Belgradul și Pristina să semneze un alt acord în zilele următoare, însă recunoașterea statului rămâne un motiv de dispută.
În prezent, multe țări recomandă să nu se călătorească în municipalitățile Zvecan, Zubin Potok, Leposavic și în partea de nord a orașului Mitrovica din cauza protestelor recente.
Luați în considerare un Calitatea de membru Sitata pentru a rămâne la curent cu situația.
Referințe: